Medici: Eminescu a fost diagnosticat și tratat greșit pentru sifilis. Cauza morții marelui poet

Acest punct de vedere se regăsește în volumul ” Maladia lui Eminescu și maladiile imaginare ale eminescologilor”, editat de Fundația Națională pentru Știință și Artă și lansat joi la Academia Română. Volumul poartă semnătura unor nume importante din medicina românească, care, într-o serie de articole complementare, aduc argumente cu privire la natura reală a bolii de care a suferit Eminescu și motivul morții sale premature.

La lansare, academicianul Victor Voicu, farmacolog si toxicolog, coautor al volumului, a spus că „la autopsie nu s-au gasit leziunile specifice sistemului în creier, ca sunt leziuni specifice sifilisului”. „Era ignoranța vremii. Nu se putea pune la vremea aia diagnostic cert de sifilis. Era și o modă, boala venerică, sexuală era foarte frecventă, inclusiv la marii ariști. Tratamentul cu mercur nu a facut decât să genereze lezări ale sistemului nervos și cardiovascular, ireversibile, grave”, a spus academicianul Voicu.

El a arătat că, pe fondul unei afecțiuni de tip bipolar care nu a fost corect diagnosticată, Eminescu a primit diagnosticul eronat de sifilis, generând un tratament, standard la vremea respectivă, cu mercur. Din păcate, administrarea de lungă durată și în mod repetat a generat agravarea stării de sănătate a lui Eminescu și a contribuit la sfârșitul lui prematur.

La rândul lui, profesor universitrar doctor Eduard Apetrei a spus că Eminescu a murit și dintr-o cauză vasculară, el având și o ateroscleroza precoce.

Potrivit academicianului Eugen Simion, opera lui Eminescu a fost creată până la 33 de ani, după care au urmat cei șase în care a fost bolnav.

În volumul lansat joi, este desființat și mitul privind moartea poetului în urma unei lovituri

Volumul este o restituire morală a adevărului medical privind maladiile lui Eminescu și ultimii săi ani de viață, realizat într-o perspectivă interdisciplinară și inedită în 10 articole complementare semnate de specialiști de prestigiu din medicina românească actuală: prof. univ. dr. Irinel Ppopescu, acad. Ioan Aurel Pop, dr. Cecilia Cârjă, dr. Ioana Bonda, acad. Victor A. Voicu, prof.dr. Octavian Buda, prof. dr. Dan Prelipceanu, prof. dr. Călin Giurcăneanu, conf. univ. dr. Bogdan O. Popescu, prof. univ. dr. Eduard Apetrei, dr. Codruț Sarafoleanu, prof. univ. dr. Vladimir Beliș precedate de un argument de acad. Eugen Simion.

Cartea a fost lansată joi la împlinirea a 165 de ani de la nașterea poetului.